Totul despre cormorani

Am modificat articolul ultima data pe: 19.09.21

 

Ce este cormoranul, aceasta pasare care ameninta avutia si activitatea pescarilor din tara noastra? In aceste randuri ne propunem sa iti dezvaluim cateva informatii referitoare la acest animal, de la caracteristici esentiale si pana la speciile si comportamentul sau. 

 

Pentru pescari si silvicultori, nastrusnicul cormoran devine un inamic redutabil, numarul de specimene din tara noastra fiind in crestere. Aceasta pasare devine o problema pentru romani din cauza dietei sale formate exclusiv din peste si a faptului ca e protejata de legea europeana, avand in vedere ca migreaza. Totusi, daca te intereseaza sa cunosti mai multe lucruri specifice acestui animal, te invitam sa il descoperi mai pe larg in cele ce urmeaza. 

 

Infatisare si caracteristici

Cormoranul e o pasare acvatica de talie mijlocie care traieste in colonii, unde isi creste si hraneste puii. Numele sau deriva din latinul corvus marinus, care se traduce prin corb de mare. In Romania mai e cunoscut si sub numele de batlan. Este raspandit pe toate continentele, mai putin in Antarctica, in tara noastra cele mai mari populatii fiind in Delta Dunarii, acolo unde se gasesc si numeroase ferme piscicole care pot fi afectate de aceste pasari ce consuma cu precadere peste. 

Despre cormoranul mare, care este specia cel mai des intalnita in apele tarii noastre, vom vorbi in continuare. Pasarea aceasta acvatica are un penaj inchis la culoare, negru cu irizatii albastru verzui, ale carei aripi pot prinde o nuanta usor ruginie. Se gaseste in Delta, acolo unde cuibareste pe intreaga perioada a anului, putine fiind exemplarele care migreaza (poate zbura, totusi). 

Cormoranul are o piele de culoare galbuie la baza inferioara a mandibulei si marginea acesteia e mai deschisa la culoare, alba. Ciocul e incovoiat, puternic, cu alb in zona inferioara si negru deasupra. Cand este in perioada de imperechiere, pe sold va aparea o pata alba. Exemplarele inaintate in varsta au pete albe in zona crestetului si pe spatele gatului. Obraji sunt albi iar, in anotimpul rece, cand temperaturile scad, acestia se intensifica, deoarece pasarea naparleste. Exemplarele tinere au un colorit galbui cu striuri mai intunecate, dispuse ventral, si pe spate sunt de un brun inchis. 

Habitat si comportament

Coloniile de cormoran mare sunt sedentare si nu se indeparteaza prea mult de cuiburi nici in afara sezonului de imperechiere. Pasarea se intalneste acolo unde intinderile de apa sunt mari si se adapteaza repede, motiv pentru care populatia este in crestere. In tara noastra se gaseste in majoritatea habitatelor de tip acvatic, pe coaste si lacuri sau ape dulci, deopotriva. 

Sursa de hrana sunt pestii, care pot avea dimensiuni pana la 40 cm lungime, acestia putand fi de apa dulce sau sarata. Asadar, va consuma atat stiuca, crap, caras, biban sau platica, cat si sprot, chefal, hamsii si zglavoaca, printre altele. Si este un mare “mancator”, cantarind intre 2.6 si 4 kg, putand consuma si un kilogram de peste pe zi. Pentru ca este palmiped (are picioare palmate) se va dovedi un bun inotator si se scufunda, putand ajunge pana la 8 metri adancime. 

Durata de viata este de pana la 30 de ani in cazul cormoranului mare, speciile mai mici avand o asteptare de viata mai mica, de pana la 15 ani. 

 

Specii de cormoran din tara noastra

Deoarece este localizata cea mai mare populatie de cormoran in Delta Dunarii, aici va exista si varietate in ce priveste specia. In lume se intalnesc peste 40 de specii. Pe teritoriul tarii noastre intalnim cormoran mare (phalacrocorax carbo), cormoran mic si cormoran motat. 

Cormoranul mare poate atinge o lungime de 90 cm cu o anvergura a aripilor de pana la 160 cm, fiind o pasare de dimensiuni mari. Este si cel mai comun intalnit in Delta, si nu numai, putandu-se observa exemplare si pe albiile raurilor principale din estul tarii sau pe Dunare. 

Cormoranul mic sau pigmeu este prezent in Delta Dunarii de-a lungul intregului an, avand dimensiuni reduse comparativ cu specia mare, lungimea sa fiind de pana la 50 cm, anvergura aripilor atingand 90 cm. Se intalneste mai rar decat specia mare. 

Cormoranul motat a fost descoperit si confirmat in 2019, fiind o specie rara in tara noastra, acesta neafectand fermele piscicole de apa dulce deoarece sa hraneste doar din apele marine. Semnul sau distinctiv sunt penele ridicate din crestetul capului. 

 

Cum se reproduce

Viata monogama este ideala pentru cormoran, acesta traind in comunitati care pot insuma pana la 400 de cuiburi, fiind prietenos cu starcile, pe care le accepta in comunitatile sale si cu care convietuieste. Isi face cuiburi pe stuf sau in arborii din Delta, acestea fiind construite de ambii parteneri folosind ramuri si plante, intaritura facandu-se din excremente. 

O femela poate depune pana la 4 oua care au nevoie de 23 pana la 30 de zile sa eclozeze, ambele pasari clocind. Incepand cu cinci zile dupa eclozare, puii incep sa exploreze spatiul imediat cuibului, iar dupa 44 de zile sunt capabili de zbor

Posibile probleme ale comunitatilor de cormorani

Ultimul recensamant realizat de ornitologii Societatii Ornitologice Romane efectuat in 2014 si raportat Comisiei Europene declara ca exista peste 60000 de exemplare de cormoran in tara noastra. Comunitatea de pasari ar putea fi in scadere din cauza masurilor luate de oameni, insa. 

Deoarece isi procura hrana si din fermele piscicole, cormoranii sunt braconati, folosindu-se drept motiv pagubele produse de acestia. Oamenii pot interveni asupra cuiburilor sau in perioada de imperechiere pentru a ingradi procesul, evitand sa lase afara adapatori pentru pasari

Prin gestionarea defectuoasa a habitatelor si zonelor umede in care salasluieste pasarea, aceasta isi pierde zonele de hranire. 

O amenintare la adresa cormoranilor sunt plasele de pescuit in care animalul care se scufunda se poate prinde. 

 

Curiozitati privitoare la cormoran

  • Detine titulatura de pasare sanitara deoarece alege din habitatul acvatic pestele bolnav, slabit si batran. 
  • Pentru ca excrementele sale sunt foarte corozive, arborii in care se cuibareste cormoranul se usuca. 
  • Cormoranii mari inoata si se scufunda in apa, unde pot sa reziste pana la 2 minute, dupa care trebuie sa iasa la suprafata si sa respire. 
  • Cormoranul mare nu are o glanda uropigiana la nivelul cozii si nu isi poate unge penele cu grasime, astfel ca se uda, trebuind sa isi intinda aripile pentru a-si usca penele dupa ce se scufunda sau iese la vanatoare. 
  • Cormoranul mic rezista sub apa pana la un minut. 
  • Cormoranul motat se cuibareste in faleze stancoase, in tara noastra putand alege, chiar, structurile metalice pe care le intalneste. 

 

 

Lasa un comentariu

0 Comentariu