Am modificat articolul ultima data pe: 28.01.21

 

Triluri incantatoare la rasarit? Ei bine, autoarea e mierla – una dintre acele pasari “urate” care, la fel ca privighetoarea, ar trece neobservata daca nu ar avea cantecul atat de spectaculos. 

 

In orase, putine pasari reusesc sa ne bucure cu trilurile lor, caci zgomotul ambiental ne distrage de cele mai multe ori, iar viata la interior nu e deloc propice unei conectari cu natura. Mierla depaseste, totusi, aceste obstacole si starneste de multe ori curiozitate atunci cand cantecul ei se face auzit. Iata cateva lucruri pe care merita sa le stii despre aceasta specie – crede-ne pe cuvant – fascinanta!

 

Date generale despre mierla

Observi adesea in iesirile tale o pasare neagra cu cioc portocaliu si te-ai intrebat ce specie e aceea? Ei bine, se pare ca ai facut deja cunostinta cu mierla, fara sa realizezi! 

Mierla neagra este incadrata in categoria pasarilor cantatoare, trilurile facand-o sa se remarce in conditiile in care penajul nu e mai deloc impresionant.  Este considerata o pasare de dimensiuni medii, cu o lungime de 23.5 – 29 cm a corpului si o greutate de 60 – 149 g.

In cadrul speciei Turdus merula – se observa un fenomen denumit dimorfism sexual – deosebiri de infatisare intre femela si mascul. Astfel, mierla are pene de culoare maro inchis, cu piept pestrit si cioc mai degraba maroniu, in timp ce partenerul sau mierloi este complet negru, cu cioc galben portocaliu si un inel portocaliu in jurul ochilor. 

Cantecul mierlei

Multa lume se refera la cantecul mierlei si il mentioneaza pentru varietatea sunetelor pe care le emite aceasta, dar putini stiu ca, de fapt, masculul acestei specii este autorul trilurilor. 

Este usor sa deosebesti mierla si cantecul ei de trilurile altor pasari, pentru ca el se face auzit in special dimineata, inainte de rasarit, atunci cand majoritatea celorlalte zburatoare raman, inca, destul de tacute. Este vorba despre o insiruire foarte variata de sunete inalte si joase, deschise sau inchise, care se alterneaza sprinten. Odata ce le auzi iti va fi imposibil sa mai subestimezi aceste pasari negre si aparent banale. 

 

Mierla – mediu de viata

Mierla se gaseste in intreaga Europa, in nordul Africii, in orientul Apropiat, extinzandu-se pana spre Mongolia. In Romania mierla evita zonele alpine, in care temperaturile foarte scazute de iarna nu ii sunt prielnice. De altfel, pasarea este considerata partial migratoare, caci se retrage din zonele inalte si din nordul tarii catre sud si in zonele mai joase.

 

Cuibul mierlei

Mierla femela isi construieste cuibul in multe tipuri de habitate, de la paduri pana la tufisurile dintre blocuri sau parcurile din oras. Cuibul are forma unei cupe si e construit din iarba uscata si crengute, avand la interior noroi uscat si fire proaspete de iarba.

Mierla depune 2 – 6 oua la fiecare ponta, clocind de 2 – 3 ori pe an. Clocitul dureaza intre 10 si 19 zile, pana cand eclozeaza prima mierla pui.

Pui de mierla sunt precoci, parasind cuibul devreme, la doar doua saptamani, dar raman dependenti de parinti inca 20 de zile, timp in care acestia ii hranesc. Este perioada in care sunt cei mai vulnerabili, caci isi iau zborul greu de pe sol, timp in care cad victime pisicilor si oamenilor bine intentionati, care doresc sa ii salveze.

Ce mananca mierla?

Mierla este descrisa de catre ornitologi ca o specie omnivora oportunista. Ea mananca insecte si larve, rame, melci, paianjeni, broaste, pui ale altor pasari, o gama variata de fructe si seminte. In general, s-a observat ca prefera hrana proteica, de origine animala, pe timp de vara, cand cuibareste, si pe cea vegetala in perioada de iarna. 

 

Exista mai multe specii de mierla?

Poate ai auzit vorbindu-se despre mai multe specii de mierla, in afara de cea neagra, despre care am povestit pana acum.

Mierla de apa are denumirea stiintifica Cinclus cinclus si prefera sa traiasca in preajma raurilor de munte; in timpul iernii, totusi, alege sa se retraga la campie. Aspectul sau este destul de diferit de mierla neagra, iar modul de viata si sursele de hrana preferate sunt cu totul altele.

Mierla indiana este, de asemenea, mentionata frecvent. Pe numele sau oficial Gracula indica, aceasta este mult mai mare, o anatomie diferita mai ales in zona capului si a ciocului, si un penaj spectaculos, negru cu luciu violet, albastru si aramiu si pete de un galben aprins in zona capului. Mierla indiana nu se gaseste in Romania, in salbaticie. 

 

Putem ajuta mierlele pe timp de iarna?

Desi mierlele sunt niste pasari frecvent intalnite atat in natura, cat si in mediile antropice, pe timp de iarna ele pot beneficia de pe urma ajutorului nostru, caci insectele devin mai greu de gasit, fructele sunt pe cale de disparitie, iar despre seminte nu se prea poate discuta in mijlocul orasului.

Solutia? O hranitoare pentru pasari salbatice.

 

Care e hrana recomandata?

Pe lista alimentelor recomandate, care ajuta cu adevarat mierlele si celelalte zburatoare sa faca fata frigului si zapezii, amintim: seminte uleioase (floarea soarelui, dovleac, in, canepa, miez de nuci, miez de alune crude), vegetale (legume fierte sau fructe de livada), grasime animala (slanina) sau celebrele bile pentru pitigoi (untura amestecata cu seminte uleioase).

Care sunt alimentele contraindicate?

In primul rand, painea ar trebui exclusa din meniul pe care il pregatesti special pentru pasari. La fel pastele, orezul, graul, orzul, ovazul sau porumbul.

Sub nici o forma nu trebuie sa le oferi alimente sarate sau condimentate, seminte prajite si sarate, slanina afumata sau condimentata si asa mai departe. Sarea este toxica pentru pasari; necesarul si-l iau din alimente, care au un continut natural de sare deja. 

Ai grija ca zona de hranire sa fie, pe cat posibil, inaccesibila pisicilor. Mai ales in orase, hranirea pe sol nu e deloc recomandata, din cauza numarului mare de pisici. Se prefera amplasarea hranitorilor pe pervaz, pe stalp (imbracat in tabla, pe care nu se pot catara felinele), in copaci. Pentru ca pasarile sa indrageasca locul si sa se simta in siguranta cand il viziteaza, e bine sa existe in apropiere un pom sau o tufa in care sa se poata retrage la aparitia unui potential pericol. 

In cazul in care numarul porumbeilor care se autoinvita la masa este mare, te poti gandi la o hranitoare cu un perete de plasa, care le limiteaza acestora accesul.

 

 

Aboneaza-te
Anunta despre
guest
0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments